Ultimul secol a fost secolul hedonismului . Deconstrucția modernității a însemnat și repudierea raționalismului. „Multul” a înlocuit „bunul” - se vede asta și în literatura sec XX. Conceptul neomarxist de „democratizare a cunoașterii” a constat, de fapt, în ascesiunea pseudo-științei și a nefirescului.
Când Soros spunea că o pandemie ne va forța să acceptăm o nouă ordine mondială, l-am interpretat greșit. Soros făcea referire, de fapt, la consumerism și la necesitatea ca acesta să înceteze.
Globalizarea și consumerismul au fost însoțite de strămutarea producției bunurilor de primă necesitate în China, India și alte țări din Orient, lăsând zeci de milioane de șomeri în Europa și SUA. Singurii beneficiari au fost acționarii marilor corporații care au făcut asta. Acum, la miliardele pe care le dețineau (pe care le-au astrâns 3-4 generații), s-au adăugat de 10 ori mai multe miliarde (într-o generație). Viața lor nu s-a schimbat, practic, cu nimic. Cum trăiești cu 1 miliard, trăiești și cu 20 sau 30. Nu ai două vieți de trăit și nu mănânci cu șapte linguri.
Însă, înnavuțirea unora a dus la pauperizarea altora și la dezechilibrarea fluxurilor economice. Mai mult: a dus la dezintegrarea culturii calității. Locul ei a fost luat de frivolitate, superficialitate și iresponsabiitate.
Ce spun eu acum nu este inspirat din opurile lui Marx ! Epoca la care se raporta acesta și revoluția socialistă pe care el o propovăduia, oricum, a apus acum 50 de ani.
Nu de socialism sau de altă formă de socialism avem nevoie, ci de gândire politico-economică rațională.
Bănetul adunat în conturi de elită va trebui investit în deschiderea de capacități de producție autohtone și în promovarea cultului responsabilității. Altfel, inclusiv averile cu multe cifre se vor eroda. Cu o Europă devastată economic și social, singura lume la care va putea această elită să se raporteze, va fi lumea miliardarilor arabi, indieni și chinezi ...
Așadar, repornirea Europei și a surorii sale de peste ocean - SUA se poate face numai prin redistribuirea responsabilă și rațională a bunăsătrii acumulate.
Iancu C. Berceanu
